MODEL DE REZOLVARE - DEFINITIVAT 2016, Subiectul I, punctul B (INTERJECȚIA)

INTERJECȚIA este partea de vorbire neflexibilă, cu intonație exclamativă, care exprimă o stare sufletească, un îndemn, o adresare sau reproduce sunete din natură (onomatopee).

TIPURI DE INTERJECȚII 

1. INTERJECȚII CARE EXPRIMĂ STĂRI SUFLETEȘTI: of!, vai!, ah!, au! bravo!, ura!; 

2. INTERJECȚII CARE EXPRIMĂ ÎNDEMNURI: hai! marș! zât! 3. INTERJECȚII CARE EXPRIMĂ ADRESAREA: hei!, măi!, bre!, uite!. iată! Ia! 

4. INTERJECȚII IMITATIVE (ONOMATOPEE): buf! tic-tac!poc! ham!miau!

După interjecție se poate pune virgulă sau semnul exclamării.

Vai, e deja miezul nopții!

Ura! echipa a învins.

Funcţii sintactice:

- subiect: Cip-cirip se aude.

- predicat verbal: Hai acasă!

- complement circumstanţial de mod: Raţa merge lipa-lipa

- complement direct: Am auzit buum!

- atribut interjecţional:- Zgomote de pac-pac se aud.

- nume predicativ: E vai de el

MODEL DE REZOLVARE - DEFINITIVAT 2015 , Subiectul I, punctul B (ADVERBUL)

ADVERBUL este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei însușiri, acțiuni, stări sau împrejurarea în care se petrece acțiunea.

Adverbul poate determina: 

• un verb : Merge repede.
• un adjectiv: Are o privire destul de ageră.
• un alt adverb: Sportivul a aruncat discul destul de departe.

CLASIFICAREA ADVERBELOR

Dupa structură, adverbele sunt:

• simple: așa, abia, bine, destul, azi, mâine, aici, acolo etc.
• compuse: după-amiază, dis-de-dimineață etc.

Dupa sens, adverbele sunt:

• de loc: aici, acolo, departe, aproape etc.
• de timp: acum, atunci, astăzi, ieri, târziu, devreme, odată     etc.
• de mod: bine, aşa, abia, destul, româneşte etc

GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBULUI

       POZITIV: aproape

       COMPARATIV:

ü  DE SUPERIORITATE: mai aproape

ü  DE EGALITATE: la fel de aproape

ü  DE INFERIORITATE: mai putin aproape

SUPERLATIV:

ü  RELATIV:         DE SUPERIORITATE: cel mai aproape

                           DE INFERIORITATE: cel mai putin aproape

ü  ABSOLUT: foarte aproape

Nu toate adverbele au grade de comparaţie.

Ex.: aici, târâş, afară, apoi, imediat etc.

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE ADVERBULUI

 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE LOC: Afară e cald.

 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Trec mâine pe la tine.

  COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: I-a vorbit prieteneşte.

 ATRIBUT ADVERBIAL (cand determină un substantiv, un pronume sau un numeral): Floarea de acolo este ofilită.

   NUME PREDICATIV: Este bine să înveţi.

MODEL DE REZOLVARE - TITULARIZARE 2018, Subiectul al II-lea

1)Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat , este cea emotivă. Sunt evidențiate trăirile personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( am intrat, noi, noastre etc.).
O altă funcție identificată este cea referențială, deoarece ne sunt oferite informații cu privire la contextul spațio-temporal, (în bibliotecă, în prima seară, a doua zi etc.)
2) Virgula din această secvență are rolul de a separa o propoziție subordonată de regenta ei.
3) fugeau=alergau
îngrozitor= mult
înecăcios=sufocant
4) Am uitat cheia în ușă. (obiect făcut pentru a încuia și descuia o broască sau un lacăt)
Tatăl meu are o poziție cheie în firmă. (importantă)
Am găsit cheia problemei. (explicația)
5) fiindcă - cuvânt format prin compunere, prin contopire (verbul la gerunziu fiind și conjuncția subordonatoare că)

nebunie - cuvânt format prin derivare cu sufix (nebun + -ie)

(picioarele) noastre - cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale ( din pronume posesiv în adjectiv pronominal posesiv)

6)mie = pronume personal

niște= articol nehotărât

ce = pronume relativ

7) Am văzut o elevă în librărie. (articol nehotărât)

Am văzut-o în bibliotecă. (pronume personal)

O, ce frumos este cerul! (interjecție)

8) de lemn=atribut substantival prepozițional

i- = complement indirect

în bibliotecă= complement circumstanțial de loc
9)Imperfectul este timpul evocării, al amintirii. În acest text, verbele la imperfect conferă o notă de autenticitate prin confesiunea  personajului-narator care se întoarce cu nostalgie în trecut, rememorând un episod al vieții sale.
10) să nu dea cineva peste noi - propoziție subordonată de scop
unul ...să facă de planton la ușă - propoziție subordonată subiectivă

MODEL DE REZOLVARE - Titularizare 2016, Subiectul al II-lea

1)Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat , este cea emotivă, centrată pe emițător, pe personajul-narator. Sunt evidențiate cele mai intense trăiri ale personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( coboram , mă, eu, nu știam etc.).
2) Cratima , în structura ca-n necontenite oglinzi, este semn ortografic care marcheaza rostirea împreună a două cuvinte alăturate și elidarea vocalei î.
3) încet= greoi, lent
se făceau= deveneau
grămezile=mormanele
4) Aparatul de tuns merge bine. (a funcționa)
Sarcina merge bine. ( a evolua)
Ioana merge încet. (a se deplasa)
5) decât - cuvânt format prin compunere, prin contopire ( de+cât)
bucurie - cuvânt format prin derivare cu sufix ( a se bucura + -ie)
mirați - cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale (din verb la participiu în adjectiv)
6) mă = pronume reflexiv
încât = conjuncție subordonatoare
înceta = verb predicativ 
7) Bunicul este înalt cât casa. (prepoziție)
Cât te-am așteptat, am reflectat asupra problemei noastre. (adverb relativ)
Acest cât este prea mare. (substantiv)
8) acum = complement circumstanțial de timp
ceva = complement direct
tot= atribut adjectival
9) Imperfectul este timpul evocării, al amintirii. În acest text, verbele la imperfect (coboram, nu știam, mergeam etc.) conferă o notă de autenticitate prin confesiunea  personajului-narator care se întoarce cu nostalgie în trecut, rememorând un episod al vieții sale, apropierea de ființa dragă.
10) care speram - propoziție subordonată atributivă
că mă înconjoară - propoziție subordonată completivă indirectă

MODEL DE REZOLVARE - Titularizare 2015, Subiectul al II-lea

1) Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat , este cea emotivă, centrată pe emițător, pe personajul-narator. Sunt evidențiate cele mai intense trăiri ale personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( eu, n-am putut, mea etc.).

2) În secvența m-am lăsat ușor, încet, aproape reptilin , virgulele au rolul de a separa termenii unei enumerații.

3) neliniștea=îngrijorarea

totdeauna=mereu

tiranică= chinuitoare

4)  Bate ușor vântul. (lin)

A început să vorbească cu glasul ușor tremurat. (puțin)

Ioana are un somn ușor. (odihnitor)

5) numai - cuvânt format prin compunere (nu+mai)

strânse - schimbarea valorii gramaticale ( din verb la participiu în adjectiv)

povestitorul - cuvânt format prin derivare cu sufix ( a povesti + sufixul - tor)

6) așa=adverb de mod

am (început)=verb auxiliar

-i= pronume personal

7) Pe bancă se află o carte de povești. (articol nehotărât)

Am văzut-o pe stradă. (pronume personal)

O, ce vreme frumoasă! (interjecție)

8)nimic = complement direct

aceea = atribut adjectival

mă= compelemet direct

9) Categoria gramaticală a timpului plasează temporal acțiunea, stabilește cronologia evenimentelor și durata acestora. Verbele la timpul imperfect   ( era, liniștea, participam, privea etc.) exprimă acțiuni trecute, dar neterminate în momentul vorbirii.  Acestea sunt folosite pentru a reveni în trecut, pentru a nuanța și a retrăi anumite momente din viața personajului.

10) fără să trădeze nimic din afecțiunea lui - propoziție subordonată circumstanțială de mod

de care, în fond, eram așa sigură - propoziție subordonată atributivă

MODEL DE REZOLVARE - Titularizare 2012, Subiectul al II-lea, punctul B - PORTOFOLIUL

EVALUAREA este o componentă fundamentală a procesului de învățământ care asigură evidențierea atât a cantității cunoștințelor dobândite, cât și a calității lor. De asemenea, rolul ei este să depisteze limitele învățării (greșeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoștințe, dificultăți în interpretarea și aplicarea acestora) , pentru depășirea lor și realizarea progresului școlar.

Evaluarea are rolul de a măsura și aprecia, în funcție de obiective, eficiența procesului de predare - învățare.
METODA DE EVALUARE este o cale prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoștințelor.
METODE DE EVALUARE
1. TRADIȚIONALE (probe orale, probe scrise, probe practice)
2.ALTERNATIVE sau COMPLEMENTARE ( observarea sistematică a comportamentului și a activității elevilor, proiectul, portofoliul, investigația, autoevaluarea)
PORTOFOLIUL este un instrument de evaluare complex, care cuprinde experiența și rezultatele obținute de elev prin celelalte metode de evaluare. Acesta poate fi evaluat la sfârșitul unui semestru sau la sfârșitul anului școlar.
Portofoliul poate fi realizat individual sau în grup.
Un portofoliu de evaluare la disciplina Limba și literatura română ar putea conține
- diplome obținute la concursurile școlare;
- materiale realizate pentru diverse concursuri școlare;
- fișe de lectură;
- liste bibliografice.

Ca orice metodă utilizată, portofoliul prezintă avantaje și dezavantaje. Principalele dezavantaje

- este un mare consumator de timp;

- nu se poate aprecia conform unui barem strict, deoarece portofoliul reflectă creativitatea și originalitatea elevului, lăsând loc subiectivității.
Dintre avantaje pot fi enumerate
- încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea acestuia în activități de învățare complexe și creative;
- evaluarea este motivantă și nu stresantă pentru elev;
- implică elevul în propria sa evaluare și în realizarea unor materiale care să-l reprezinte cât mai bine;
- contribuie la dezvoltarea încrederii în propriile forțe.

Conceptul de modernism

Modernismul este un concept complex cu o dublă semnificaţie: preferinţa pentru tot ce este nou, modern, tendinţă, spirit de inovare, în acelaşi timp, reprezintă un nume generic pentru curentele şi şcolile de la mijlocul secolului al XIX-lea, în domeniul artistic şi literar, care neagă tradiţia şi susţin principii, metode, forme noi de creaţie. În sfera modernismului, se adună laolaltă toate curentele postromantice: simbolismul, dadaismul, expresionismul, futurismul, suprarealismul, ermetismul etc.

MODEL DE REZOLVARE - Titularizare 2015, Subiectul al III-lea

Pentru rezolvarea subiectului, aleg secvența din programa școlară de liceu , clasa a X-a, respectiv elementul de conținut COMEDIA (prezentare teoretică, dacă este cazul).

EVALUAREA este o componentă fundamentală a procesului de învățământ care asigură evidențierea atât a cantității cunoștințelor dobândite, cât și a calității lor. De asemenea, rolul ei este să depisteze limitele învățării (greșeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoștințe, dificultăți în interpretarea și aplicarea acestora) , pentru depășirea lor și realizarea progresului școlar.

Evaluare are rolul de a măsura și aprecia, în funcție de obiective, eficiența procesului de predare - învățare.

Cea mai des folosită metodă de evaluare este testul scris. Acesta cuprinde un ansamblu de itemi , variați ca mod de formulare ( întrebări, exerciții), care vizează un volum mare de cunoștințe și capacități,  pentru a afla ce informații deține elevul și ce știe să facă cu ele.

Prin item, vom înțelege sarcina de efectuat (întrebarea, exercițiul) și răspunsul așteptat.

Această metodă, testul scris, permite evaluarea unui volum mare de cunoștinte și a unui număr mare de elevi, într-un timp relativ scurt.

ITEM OBIECTIV (item de tip pereche)
OBIECTIV- Elevii vor fi capabili să încadreze fiecare personaj într-o tipologie umană.
CERINȚĂ - Încadrează fiecare personaj în tipologia umană căreia îi aparține.
Tipătescu                                încornoratul
Trahanache                             prostul fudul
Dandanache                            omul fără personalitate
Cațavencu                               slugarnicul
Cetățeanul turmentat               demagogul politic
Farfuridi                                   naivul
Brânzovenescu                         prostul ticălos
Pristanda                                   donjuanul

RĂSPUNS AȘTEPTAT
Tipătescu - donjuanul
Trahanache - încornoratul
Dandanache - prostul ticălos
Cațavencu - demagogul politic
Cetățeanul turmentat - naivul
Farfuridi - prostul fudul
Brânzovenescu - omul fără personalitate
Pristanda - slugarnicul

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte  5 puncte.

ITEM SEMIOBIECTIV
Item de completare
OBIECTIV - Elevii vor fi capabili să definească comicul.
CERINȚĂ - Comicul este o categorie ........., având ca efect ......, declanșat de ............. dintre aparență și esență , pretenții și realitate, așteptări și rezultate.

RĂSPUNS AȘTEPTAT
Comicul este o categorie estetică, având ca efect râsul, declanșat de contrastul dintre aparență și esență , pretenții și realitate, așteptări și rezultate.

Pentru răspunsul corect se acordă 10 puncte.

ITEM SEMIOBIECTIV
Item cu răspuns scurt
OBIECTIV - Elevii vor fi capabili să precizeze atitudinea scriitorului față de personajele sale.
CERINȚĂ - Care este atitudinea lui Caragiale față de personajele sale?
RĂSPUNS AȘTEPTAT
Atitudinea lui Caragiale față de personajele sale este ironică.

Pentru răspunsul corect se acordă 10 puncte.

ITEM SUBIECTIV (item cu răspuns restrâns)
OBIECTIV - Elevii vor fi capabili să alcătuiască un monolog pe orice temă.
CERINȚĂ - Imaginează-ți că ești unul dintre personajele comediei. Scrie, în 7 - 8 rânduri, un monolog în care să prezinți faptele din punctul tău de vedere.

RĂSPUNS AȘTEPTAT
În elaborarea răspunsului, vei avea în vedere alcătuirea unui discurs în care să respecți regulile și tehnicile de construire ale monologului. 

Pentru răspunsul corect se acordă 30 de puncte.

Din oficiu, se acordă 10 puncte.

MODEL DE REZOLVARE - TITULARIZARE 2017, Subiectul I

SUBIECTUL I

1) Una dintre funcțiile comunicării identificate în text este cea referențială, deoarece ne sunt oferite informații cu privire la contextul spațio-temporal al comunicării ( mai târziu, acasă, pe banca din fața blocului).

2) Cratima , în structura n-a zis, este semn ortografic care marcheaza rostirea împreună a două cuvinte alăturate și elidarea vocalei u.

3) să caute=să descopere

primul=întâiul

mirosul=mireasma

4) Ce iese din pisică , șoareci mănâncă. (a se naște)

A ieșit doctor. (  a deveni)

Haina a ieșit la spălat. (a se decolora)

5)(tabloul)ăsta - schimbarea valorii gramaticale

prietenos - derivare ( prieten + sufixul -os)

acasă - compunere prin contopire ( a + casă)

6) și - adverb de întărire

în dreptul - locuțiune prepozițională

care - pronume relativ

7) A mâncat tot. (pronume nehotărât)
Tot textul este plin greșeli. (adjectiv pronominal nehotărât)
Acestea formează un tot unitar. (substantiv)

8)mulțumit = nume predicativ

gol= atribut adjectival

toate=subiect

9)Verbele la timpul perfect compus exprimă o acțiune trecută și încheiată în momentul vorbirii.

În textul dat, verbele la perfectul compus arată pe de o parte plasarea acțiunilor personajului într-o succesiune temporală determinată, iar pe de altă parte exprimă o anumită distanțare a naratorului de evenimentele relatate.

10)Dacă ar mai fi avut putere -propoziție subordonată circumstanțiala condițională
să-i aducă un pahar cu apă - propoziție subordonată circumstanțială de scop

Repartizarea candidaților la examenul de titularizare, ISMB6

Pe site-ul ISMB6, s-a afișat repartizarea candidaților la examenul de titularizare, Disciplinele arondate acestui sector sunt ROMÂNA și LIMBA STRAINĂ.                                                       

(click AICI http://www.ismb6.edu.ro/index.php?pg=noutati )

MODEL DE REZOLVARE - TITULARIZARE 2014, Subiectul I, punctul B - Rolurile profesorului de limba și literatura română

PROFESORUL reprezintă figura centrală a procesului instructiv-educativ. Pe lângă o bună pregătire profesională,  acesta trebuie să aibă și o bună pregătire psihopedagogică, întărită de un profund sentiment de afecțiune pentru copii.
Rolurile profesorului de limba și literatura română:
1)facilitator;
Profesorul nu oferă cunoaștere , ci face posibil accesul copilului la cunoaștere. De exemplu, atmosfera pe care o creează în clasă profesorul constituie un factor care influențează comportamentul de învățare al elevului. Instaurarea unui climat favorabil de conlucrare fructuoasă între profesor și elevi este o condiție sine-qua-non a lecției moderne.
2) partener al elevului într-o relație educațională interactivă;
3) consilier;
Profesorul este un prieten la care elevul poate apela atunci când are nevoie de sprijin în învățare și nu numai (uneori poate simți nevoia să-și împărtășească supărările). Profesorul  ascultă și ajută elevul.

4) motivator
Profesorul , ca agent motivator, declanșează și întreține interesul elevilor, curiozitatea și dorința lor pentru activitatea de învățare.

Profesorul trebuie să gestioneze situațiile conflictuale, apărute la ora de limba și literatura română, cu diplomație și responsabilitate.
Etape în rezolvarea unei situații conflictuale:

- să discute cu toată clasa pe marginea conflictului;

- să discute cu elevii implicați și să încerce împreună să rezolve situația;

-să aplice sancțiuni;

- să solicite ajutorul psihologului școlar.

Cauzele pentru care un elev are un comportament inadecvat sunt multiple:

- dezinteresul familiei față de școală;

- elevul consideră că materia nu-l va ajuta în viitor;

- probleme în familie;

- elevul consideră că materia este încărcată;

- probleme în relaționarea cu  ceilalți colegi etc.

O SITUAȚIE CONFLICTUALĂ care apare la ora de limba și literatura română este lipsa de interes a elevilor  față de mesajul transmis. Elevii din zilele noastre, din păcate, par tot mai plictisiți și mai dezinteresați de școală.

Atunci când constatăm această situație, trebuie să căutăm cauza.  Dacă această cauză este starea elevului, indispoziția lui , profesorul trebuie să cerceteze, să aibă rolul de consilier, să discute cu elevul și să combată cauza. Elevul trebuie să se simtă ascultat și ajutat.

Dacă profesorul este cauza, atunci, acesta trebuie să se autoanalizeze și să organizeze lecțiile într-un mod atractiv, să prezinte informațiile astfel încât să își atragă elevii. Trebuie să aibă un rol motivator. De cele mai multe ori, elevii manifestă interes pentru ce se predă, dacă sunt organizați pe grupe, deoarece le place să interacționeze cu colegii lor. O altă variantă pentru a-i atrage, o constituie lecțiile asistate de calculator.

A - valori morfologice

1) Cartea este a băiatului. (articol posesiv genitival)

2) Fata a mare nu m-ascultă deloc. ( articol demonstrativ adjectival)

3) Miroase a liliac. ( prepoziție cu acuzativul)

E ușor a critica pe alții. (prepoziția a infinitivului)

4) A, ce m-am lovit! (interjecție)

5) A din spate e a mea. (pronume demonstrativ)

6) A fată s-a răstit la mine. (adjectiv pronominal demonstrativ)

7) A venit mama. (verb auxiliar, perfect compus)

Când a fi să plec, vă anunț eu. ( verb auxiliar, viitor popular)

8) Azi l-am învățat pe a. (substantiv)

CÂT - valori morfologice

1) Bunicul este înalt cât casa. ( prepoziție, folosit în comparații , sensul precum)

2) Cât de bine a cântat ! ( adverb de mod)

3) Am muncit cât am putut. ( adverb relativ)

4) De cât ai nevoie? ( pronume interogativ)

5) De cât timp ai nevoie? (adjectiv pronominal interogativ)

6) Cât ar cere, îi dau. ( pronume nehotărât)

7) Cât pământ ar cere, îi dau. ( adjectiv pronominal nehotărât)

8) Acest cât este prea mare. (substantiv)

9) Plângea cât îți era mai mare mila de ea. ( conjucție subordonatoare, sensul încât)

ȘI - valori morfologice

1) Mihai și Victor sunt colegi de muncă. (conjuncție coordonatoare copulativă)

2) Au venit să-și ia lucrurile. (pronume reflexiv)

3) Și voi ați fost acolo. ( adverb de întărire)

4) Cum l-a văzut , s-a și dus la el. (adverb de timp, sensul imediat)

CE, CINE - valori morfologice

1) Ce mănânci acolo ? (pronume interogativ)

2) Ce culoare preferi ? (adjectiv pronominal interogativ)

3) Nu știu ce vrea. (pronume relativ)

4) Nu știu ce culoare preferi. (adjectiv pronominal relativ)

5) Ce frumos este cerul ! ( adverb de întărire , cu sensul cât de)

CINE

1) Cine a lipsit ? (pronume interogativ)

2) Poate să zică cine ce-o vrea. (pronume nehotărât, sensul oricine)

CARE - valori morfologice

1) Care este scopul tău? (pronume interogativ)

2) Nu știu care este scopul tău. (pronume relativ)

3) Care problemă este mai dificilă? (adjectiv pronominal interogativ)

4) Nu am aflat care problemă este mai dificilă. (adjectiv pronominal relativ)

5) S-a așezat care pe unde a găsit. (pronume nehotărât, sensul fiecare)

DREPT - valori morfologice

1) Avem dreptul la viață. (substantiv)
    Sunt student la Drept (substantiv)
2) M-am lovit la piciorul drept. ( adjectiv)
3) Mergi drept înainte ! (adverb)
4) L-am luat cu mine drept călăuză. ( prepoziție cu acuzativul, sensul în calitate de)

TOT - valori morfologice

1) A mâncat tot. ( pronume nehotărât)
2) Tot textul este plin de greșeli. ( adjectiv pronominal nehotărât)
3) Tot mai sper. ( adverb de întărire, cu sensul încă)
4) Acestea formează un tot unitar. (  substantiv)

MODEL DE REZOLVARE - CONSTRUIREA UNEI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE (partea introductivă)

Pentru rezolvarea subiectului, am ales secvența din programa școlara de gimnaziu/ liceu (menționați și clasa).

Programa școlară este o componenta a CURRICULUMULUI NAȚIONAL și descrie oferta educațională a unei disciline pentru un parcurs școlar determinat.

Programa școlară pentru învățământul gimnazial are următoarele componente:

• notă de prezentare;
• competențe generale, sociale și civice;
• valori și atitudini
• competențe specifice și conținuturi asociate;
• conținuturi;
• sugestii metodologice.

Programa școlară pentru învățământul liceal are următoarele componente:

•  notă de prezentare;
• competențe generale;
• valori și atitudini
• competențe specifice și conținuturi asociate acestora;
• recomandări privind conținuturile învățării;
• sugestii metodologice.

Programele școlare de Limba și literatura română sunt realizate pe baza modelului comunicativ-funcțional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării și al textului literar. Acesta impune ca finalitățile disciplinei să fie centrate pe comunicare, proces în care interacționează patru deprinderi fundamentale: întelegerea după auz, lectura, vorbirea, scrierea.

COMPETENȚELE sunt ansambluri structurate de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate/ dezvoltate prin activități de învătare.

COMPETENȚELE GENERALE se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata unui ciclu de învățământ ( gimnaziu și liceu - ciclu inferior și ciclu superior).

COMPETENȚELE SPECIFICE, derivate din competențele generale, se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata unui an școlar.

Competențelor specifice le sunt asociate, prin programă, unități de conținut, care precizează ceea ce se va însuși pe parcursul anului școlar.

ACTIVITĂȚILE de învățare se construiesc prin corelarea competențelor specifice cu elemente de conținut.

MODEL DE REZOLVARE - ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE, D- l Goe ..., de I. L. Caragiale (caracterizarea personajului principal)

ELEMENT DE CONȚINUT - caracterizarea unui personaj (PREZENTARE TEORETICĂ)

În cadrul unei lecții de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor despre personajele din schița D-l Goe ..., de I. L. Caragiale, le-am propus elevilor următoarea activitate de învățare, o dezbatere cu privire la comportamentul personajului principal, pornind de la întrebarea Goe este o victimă a educației greșite? 

În funcție de răspunsul dat, afirmativ sau negativ, am grupat elevii. Am împărțit clasa în două echipe, dintre care una, echipa afirmatoare care trebuie să susțină tema propusă ( Goe este o victimă a educației greșite) și echipa negatoare care trebuie să o combată ( Goe nu este o victimă a educației greșite).

Această formă de organizare a activității, pe grupe, îi pregătește pe elevi pentru lucrul în echipă.

Dezbaterea este o metodă de învățare care presupune abordarea unei teme din perspective opuse. Un avantaj al acestei metode este faptul că  dezvoltă capacitatea elevilor de a exprima un punct de vedere argumentat. Riscul ca nu toți elevii să fie implicați , în egală măsură, în dezbatere, reprezintă un dezavantaj.

În viața de zi cu zi, dezbaterea îi ajută pe elevi să gândească critic, să se exprime și să ia decizii într-o problemă controversată.

Modalități de evaluare a activității didactice - aprecierea verbală și observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor.

Aprecierea verbală are rolul de a-i încuraja pe elevi să aibă încredere în propriile forțe.

Observarea curentă și sistematică a activității și a comportamentului elevilor este o metodă alternativă de evaluare folosită pentru a evalua performanțele elevilor, dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale. Acest tip de evaluare îl ajută pe profesor să observe atitudinea elevului față de activitatea de învățare ( dezinteres, neimplicare, desfășurarea de alte activități în timpul orei etc.).

Profesorul are rolul de moderator în dezbatere, are grijă ca toți elevii să participe la activitatea de învățare.

MODEL DE REZOLVARE - TITULARIZARE 2013, Subiectul al II-lea , punctul B

EVALUAREA este o componentă fundamentală a procesului de învățământ care asigură evidențierea atât a cantității cunoștințelor dobândite, cât și a calității lor. De asemenea, rolul ei este să depisteze limitele învățării (greșeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoștințe, dificultăți în interpretarea și aplicarea acestora) , pentru depășirea lor și realizarea progresului școlar.

Evaluare are rolul de a măsura și aprecia, în funcție de obiective, eficiența procesului de predare - învățare.

TIPURI DE EVALUARE - inițială(predictivă), formativă (continuă, curentă), sumativă (cumulativă, finală)

EVALUAREA INIȚIALĂ se face la începutul unei etape de instruire (an școlar, ciclu de învățământ) sau la clase nou formate pentru a stabili nivelul de pregătire al elevilor.
Pe baza testului inițial, profesorul identifică lacunele în pregătirea elevilor ( un prim avantaj) și stabilește un plan de remediere a situației (al doilea avantaj), dacă este cazul. Un dezavantaj, ar fi faptul că nu permite o apreciere globală a performanțelor elevului și nici realizarea unei ierarhii. De asemenea, nu poate să stabilească cauzele existenței lacunelor (al doilea dezavantaj).
Metoda de evaluare este testul scris. Acesta cuprinde un ansamblu de itemi , variați ca mod de formulare ( întrebări, exerciții), care vizează un volum mare de cunoștințe și capacități,  pentru a afla ce informații deține elevul și ce știe să facă cu ele.

Prin item, vom înțelege sarcina de efectuat (întrebarea, exercițiul) și răspunsul așteptat.

Am ales această metodă, testul scris, deoarece permite evaluarea unui volum mare de cunoștinte și a unui număr mare de elevi, într-un timp relativ scurt.