Totalul afișărilor de pagină

marți, 26 mai 2020

Bacalaureat, Subiectul al II-lea, MODEL DE REZOLVARE- Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice


Textul … (titlul) , scris de … (autorul) , aparține genului liric, deoarece autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele prin intermediul eului liric și al mijloacelor de expresivitate artistică.
            Textul liric citat este organizat sub forma unui monolog liric de tip confesiv/ monolog liric adresat, fapt ce reiese din utilizarea  verbelor și a formelor pronominale la persoana I/ la persoana a II-a : … (exemple din text). Alte mărci ale subiectivității prezente în text sunt: … (DACĂ ESTE CAZUL, exemple din text: verbe la imperativ, substantive în cazul vocativ, interjecții, exclamații, interogații, puncte de suspensie care indică pauze afective). Tema textului este … și este susținută de motivul / motivele literare … . Autorul își exprimă în mod direct sentimentele de … (încântare/ dragoste/admirație/melancolie/nostalgie / resemnare / neliniște/ tristețe/ frică/ îndoială/ dezamagire/ dor/ bucurie / optimism / linște etc.)  etc.) provocate de …… ( trecerea timpului, frumusețea naturii, așteptarea cuiva, fiiința iubită, pierderea unei persoane dragi etc.) prin intermediul eului liric, aflat în ipostaza de …. (îndrăgostit /revoltat /singuratic / observator / contemplator/ ființă meditativă/căutător al unui ideal etc.).De asemenea, remarcăm că monologul liric se împletește cu descrierea, mod de expunere prin care se contureaza (un peisaj diurn, nocturn,montan, autumnal,al hibernării, al dimineții, al înserării etc.) care constituie cadrul meditației/ amintirii etc.
            Limbajul textului se caracterizează prin expresivitate, realizată prin utilizarea figurilor de stil și a imaginilor artistice. Se remarcă …. (numirea unor figuri de stil și semnificațiile a cel puțin două dintre ele). Pe lângă acestea, apar și imagini artistice sugestive … (exemple din text: vizuale, auditive, olfactive, tactile, dinamice) care impresionează cititorul/ conturează o atmosferă de (liniște/ veselie/ mister/ tristețe etc.) / descriu planul cosmic/terestru etc.
        În concluzie, semnificațiile textului … (titlul operei literare) , scris de … (autorul ), se leagă  de sentimentele de …… și de trăirile eului liric. Se conturează astfel un mesaj poetic sensibil care impresionează cititorul.


joi, 21 mai 2020

ESEU - DIN CEAS, DEDUS … sau JOC SECUND, de Ion Barbu


                                   

                                   Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste,
                                   Intrată prin oglindă în mântuit azur,
                                   Tăind pe înecarea cirezilor agreste,
                                   În grupurile apei, un joc secund, mai pur.

                                    Nadir latent! Poetul ridică însumarea
                                   De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi
                                   Și cântec istoveşte: ascuns, cum numai marea
                                   Meduzele când plimbă sub clopotele verzi.

            Ion Barbu este un poet modernist, asemenea lui Tudor Arghezi şi Lucian Blaga, aparţinând perioadei interbelice a literaturii române. Numele de Ion Barbu este un pseudonim literar al lui Dan Barbilian, matematician de reputaţie europeană. La început, cochetează cu literatura doar din ambiţia de a-i demonstra lui Tudor Vianu că poate scrie poezie: "Am început să scriu în vederea unui singur cititor, Tudor Vianu". Gândirea barbiană se întemeiază pe concepția conform căreia poezia este "un semn al minții", ea interferând (întâlnindu-se/intersectându-se) cu matematica: "Oricât ar părea de contradictorii acești doi termeni la prima vedere, poezia și matematica, există undeva în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnește cu poezia". Poetul matematician este împotriva "poeziei leneșe" și în favoarea lirismului pur, înțeles drept contemplare a lumii, comunicare cu universul.
            Criticul literar Tudor Vianu distinge trei etape ale poeziei sale: parnasiană ("Lava", "Munții"), baladică și orientală ( "Riga Crypto și lapona Enigel", "După melci") și ermetică ("Oul enigmatic", "Timbru"). 
            Poezia "Din ceas, dedus …" sau "Joc secund", după alții, deschide volumul "Joc secund", publicat în 1930 și face parte din ultima perioadă de creație, deoarece limbajul este greu accesibil, iar decodarea semnificațiilor presupune efort intelectual. Interesant este că poetul nu a dat un titlu textului. Ion Barbu a invitat astfel cititorii să colaboreze la oferirea unui titlu, un prim gest de participare la descifrarea sensului testului.
            Poezia este o artă poetică modernă, prezentând viziunea autorului despre poezie și despre menirea sa ca poet. Prima strofă definește poezia, iar a doua evidențiază rolul poetului care transfigurează artistic realul, transformându-l într-un "joc secund".
            În această artă poetică, autorul valorifică mitul peșterii enunțat de filosoful grec Platon: universul în care trăim, lumea comună este o copie imperfectă a lumii ideilor pure, a Paradisului. Ion Barbu completează această viziune prin găsirea unei căi de purificare,prin poezie. "Jocul secund" este o reflectare în oglindă a lumii omului comun care tinde către cer, către sacru, către "mântuit azur".
            Tema textului este creația. Poezia este o lume la care se ajunge prin intrarea în "oglindă". Motivul literar al oglinzii trimite către reflectare, transfigurare, oglinda având rolul de a purifica tot ceea ce este material, alterând astfel condiția umană. Oglinda filtrează (purifică) materialitatea lumii, purificând-o și apropiind-o de lumea ideilor, de model, de perfecțiune, de "mântuit azur", epitet metaforic care sugerează absolutul și sacrul. Actul poetic este similar creației divine.
            Poezia este structurată în două strofe catren, prima definind creația, iar a doua condiția creatorului în raport cu arta. Aceste două strofe se constituie și în secvențe poetice care pun în lumină tema, motivele, ideile poetice.
            Prima secvență poetică reliefează ideea că arta este un "joc secund", deoarece reprezintă o transfigurare a realului,  a jocului prim care , la rândul său, este o copie a jocului esențelor, conform filozofiei lui Platon. Jocul este "dedus", obținut pornind de la realitate, "din ceas", ceasul fiind simbol al ieșirii din timpul real.
            A doua secvență poetică surprinde condiția poetului care sintetizează, organizează esențele lumii, experiențele existențiale, sursele de inspirație: "Poetul ridică însumarea / De harfe resfirate" . Asocierea poeziei cu marea trimite către dublul aspect al acestora: suprafața care este accesibilă tuturor și adâncul , care rămâne "ascuns", deci accesibil doar inițiaților.
            Rolul poetului este și acela de a-l iniția pe cititor în cele mai ascunse aspecte ale artei. Misterul, adâncul poeziei este sugerat chiar din prima sintagmă exclamativă:"Nadir latent!" (NADÍR s. n. (Astron.) Punct de pe bolta cerească, opus zenitului, situat la intersecția verticalei locului cu emisfera cerească inferioară). Nadirul reprezintă punctul de pe bolta cerească opus zenitului, sugerând astfel tot ceea ce este ascuns, camuflat, epitetul "latent" accentuând ideea de ermetic, nemanifestat. Poetul creează prin poezie o lume nouă, un "joc secund", comparat cu meduzele care simbolizează imaginea sinelui.
            Motivul literar al apei apare în ambele strofe, însemnând oglindire, reflectare prin care se transcende ( se depășește limita cunoașterii) lumea reală, obiectivă spre un univers imaginar, acela al poeziei. Ea poate fi asociată cu geneza, devenind simbol al spațiului în care se naște universul secund, mai pur al poeziei.
            Relația de opoziție este pusă în lumină la nivelul structurii poeziei. Astfel, un prim-plan surprinde elemente care sugerează transcendentul, eternul misterul (primele două versuri ale fiecărei strofe), un al doilea trimite către jocul contingentului (întâmplării), al materialității prin metaforele-simbol:"cirezile agreste" (rustice)și "clopotele verzi".
            Limbajul artistic este concis și încifrat, bazat pe principiul economiei de cuvinte care exprimă însă maximum de idei. Ambiguitatea metaforelor și a simbolurilor este dublată de ambiguitatea epitetului. Astfel, epitetul "invers" poate fi asociat verbului "pierzi", sugerând o întoarcere către sinele profund , sau substantivului "zborul" care este un zbor către "nadir", către mister, către inefabil.
            Tema și viziunea asupra lumii sunt puse în lumină prin două simboluri centrale care organizează discursul liric: nadirul și zenitul (ZENÍT s. n. 1. punctul cel mai înalt de pe bolta cerească, diametral opus nadirului, pe verticală, deasupra locului de observație), termeni antinomici ai spațiului astral. Dacă realitatea se constituie sub semnul zenitului, în lumina solară, poezia și arta aparțin nadirului, un spațiu opus, învăluit în misterul asfințitului.
            "Jocul secund" este jocul artei în general, al literaturii și al poeziei în special, în dublul său aspect, de creare rin transfigurare artistică, dar și de interpretare.
            În concluzie, poezia este o artă poetică inedită, cu adânci rezonanţe (ecouri) filosofice, o ipostază a lirismului absolut, pur, modern, dar care presupune trăire profundă.

miercuri, 20 mai 2020

Bacalaureat, Subiectul al II-lea, MODEL DE REZOLVARE- Modalități de caracterizare a personajului literar


     
Personajele literare fac parte din structura unei opera epice sau dramatice, participă la acțiune și sunt purtătoarele mesajului scriitorului. Acestea sunt "ființe de hârtie", cum le numea Roland Barthes, teoretician al literaturii, adică există doar în lumea ficțiunii, dar mimează realitatea.
Unul dintre personajele operei literare ……….. (titlul operei literare), de ……… (numele autorului),este ……(numele personajului). În realizarea portretului său (fizic și/sau moral) se împletesc modalitãţile de caracterizare directe ( prin datele furnizate de narator, de alte personaje sau de personajul însuşi) şi indirecte (trãsãturile reies din fapte, limbaj, nume, comportament, vestimentaţie, relația cu celelalte personaje, mediul în care trãieşte).
Încă din incipitul textului, ..... (numele personajului) este caracterizat în mod direct. Din spusele ……..   ( naratorului/ altor personaje/ personajului ȋnsuşi) , aflăm că ………(menţionarea trãsaturilo fizice), sugerând ………………. (frumuseţea, urâţenia ca reflex al rãutãţii sufleteteşti etc.)
Portretul moral este dominant, fiind realizat mai ales  prin mijloace indirecte. Astfel, din comportamentul lui reiese că................
Felul în care vorbeşte indică faptul că …..(numele personajului) este ………………………
El este îmbrăcat ...................................... ceea ce sugerează ..............................................  ( sărăcie / eleganță / bun gust / pozitia socială / starea socială / educația / lipsa de educație a personajului).
Mimica si gesticulatia personajului …………..(exemple din text) dovedesc............
În concluzie, …… (numele personajului) este un exemplu de ………………. (simplitate / modestie/ demnitate / curaj / înţelepciune / nobleţe sufleteasca / sensibilitate  etc.) / reprezintă tipul … (încadrarea într-o tipologie umană, de exemplu tipul copilului obraznic/ intelectualui/ avarului etc, ) şi poate constitui un model pentru fiecare dintre noi/ nu trebuie să constituie un model pentru noi .


marți, 12 mai 2020

Bacalaureat, Subiectul al II-lea, MODEL DE REZOLVARE- Perspectiva narativă obiectivă

În fragmentul dat, extras din opera literară … (titlul), de … (numele autorului), perspectiva narativă este obiectivă , deoarece narațiunea este realizată la persoana a III-a: … (exemple din text de verbe la persoana a III-a) de către un narator ce observă realitatea obiectiv și imparțial. Naratorul este și omniscient, deoarece știe totul despre personaje, fapte, gânduri, acțiuni, și omniprezent, deoarece dirijează evoluția lor ca un regizor universal. El trasează traiectoriile existenței personajelor , conform unui destin prestabilit, cunoscând de la început finalul.  
               Acest tip de perspectivă narativă conferă veridicitate evenimentelor relatate. … (rezumatul textului în 2 – 3 rânduri : cine? ce face? unde? când? de ce?)
               Așadar, perspectiva narativă obiectivă, identificată în fragmentul dat, reprezintă punctul de vedere din care sunt privite și relatate evenimentele. În plus, ea arată relația dintre narator și universul ficțional al operei literare.

luni, 11 mai 2020

Bacalaureat, Subiectul al II-lea, MODEL DE REZOLVARE- Perspectiva narativă subiectivă

         
             În fragmentul dat, extras din opera literară … (titlul), de … (numele autorului), perspectiva narativă este subiectivă , deoarece narațiunea este realizată la persoana I și surprinde/ prezintă gândurile/ trăirile / acțiunile/ amintirile etc. personajului-narator exprimate prin verbele: … (exemple din text de verbe la persoana I) și prin folosirea unui vocabular cu conotație afectivă (de exemplu: mamă). Alte mărci ale subiectivității prezente în text sunt : ….        ( exemple din text, dacă este cazul: interjecții, exclamații, interogații, puncte de suspensie care indică pauze afective). 
         Acest tip de perspectivă narativă conferă autenticitate evenimentelor relatate. … (rezumatul textului în 2 – 3 rânduri : cine? ce face? unde? când? de ce?)
      Așadar, perspectiva narativă subiectvă, identificată în fragmentul dat, reprezintă punctul de vedere din care sunt privite și relatate evenimentele. În plus, ea arată relația dintre narator și universul ficțional al operei literare. 

vineri, 8 mai 2020

Bacalaureat, SUBIECTUL al II-lea ,MODEL DE REZOLVARE - Rolul notațiilor autorului


         

 Notațiile autorului sau didascaliile sunt elemente specifice genului dramatic. Ele reprezintă singura intervenţie directă a autorului în text și au rolul de a transmite diverse informații cititorilor, actorilor și regizorilor.
      În fragmentul extras din opera dramatică … (titlul) , de …… (autorul), notațiile autorului au rolul de a-l introduce pe cititor în atmosfera operei literare, oferind informaţii despre cadrul spațio-temporal în care se desfășoară acțiunea: ….. (exemple din text) și despre personaje ( comportament, gesturi, mimică, tonul vocii, vestimentație etc.):(exemple din text). De asemenea, aceste notații îi ajută pe regizori să organizeze decorul scenic, iar pe actori să interpreteze rolurile , deoarece textele dramatice sunt create cu scopul de a fi reprezentate pe scenă.

marți, 5 mai 2020

FIȘĂ DE LUCRU - Joc și joacă


Jucăriile
de Marin Sorescu

Noi care suntem îngrozitori de mari,
Care n – am mai căzut pe gheaţă
Dintre cele două războaie,
Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată,
Ne – am şi fracturat un an,
Unul din anii noştri importanţi şi ţepeni
De gips...
O, noi cei îngrozitori de mari
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile.

Avem tot ce ne trebuie,
Dar ne lipsesc jucăriile.
Ne e dor de optimismul
Inimii de vată a păpuşilor
Şi de corabia noastră
Cu trei rânduri de pânze,
Care merge la fel de bine pe apă,
Ca şi pe uscat.

Am vrea să încălecăm pe un cal de lemn
Şi calul să necheze odată cu tot lemnul,
Iar noi să-i spunem: „Du-ne undeva,
Nu ne interesează locul,
Pentru că oriunde în viaţă
Noi avem de gând să facem
Nişte fapte grozave.”

O, cât ne lipsesc jucăriile!
Dar nu putem nici măcar să fim trişti
Din cauza asta
Şi să plângem din tot sufletul
Ţinându-ne cu mâna de piciorul scaunului
Pentru că noi suntem nişte oameni foarte mari
Şi nu e nimeni mai mare ca noi
Care să ne mângâie.


Cerinţe:
1)      Scrie în 5 – 7 rânduri impresia pe care ţi-a lăsat-o lectura poeziei.
2)      Scrie minim 5 elemente legate de joc şi joacă din poezie.
3)      Cum interpretezi faptul că pentru un copil o corabie merge la fel de bine pe apă ca şi pe uscat, iar pentru un adult nu?
4)      Explică înţelesul exclamaţiei retorice: O, cât ne lipsesc jucăriile!
5)      Care este opinia ta despre joc şi joaca?