ESEU - Maitreyi, de Mircea Eliade

Romanul Maitreyi , de Micea Eliade, a apărut în anul 1933 și face parte din opera de tinerețe a autorului. Acest roman interbelic este unul modern, subiectiv, de analiză psihologică, al experienței, dar și un roman exotic. Se încadrează modernismului prin autenticitate dată de narațiunea la persoana I, jurnalul scriitorului, elementele de autobiografie, inserarea de scrisori, dar și prin caracterul exotic al romanului dat de prezentarea unor aspecte care țin de cultura indiană (viață , mentalitate, religie etc.) 

Tema romanului este iubirea inițiatică, imposibilă. Doi tineri, Allan și Maitreyi, un european și o indiancă trăiesc o tulburătoare experiență de dragoste, care nu se împlinește din cauze diverse (mentalitate, religie, istorie etc.), dar care le marchează existența prin modul în care cele două ființe se împlinesc, suferă și-și asumă sentimentul. 

TITLUL este reprezentat de numele personajului principal feminin, Maitreyi, și accentuează atracția spre exotism a moderniștilor. 

PERSPECTIVA NARATIVĂ este subiectivă, naratorul este și personaj, iar evenimentele sunt relatate la persoana I. Noutatea construcției discursului narativ constă în dubla perspectivă pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: în timpul desfășurării acestora și după desfășurarea lor. Pe măsură ce scrie romanul, Am șovăit atât în fața acestui caiet,viziunea lui Allan asupra evenimentelor trecute se schimbă. Neconcordanța dintre întâmplările relatate în jurnal și rememorarea acestora, în romanul pe care îl scrie, conferă evenimentelor caracter subiectiv. Romanul este structurat în cincisprezece capitole, în care sunt inserate pagini de jurnal, cu notaţii despre cele mai importante sentimente şi trăiri ale personajului principal. Există trei niveluri ale scriiturii: primul nivel cuprinde însemnările zilnice ale lui Allan, consemnate în timpul şederii sale în casa lui Sen, tatăl fetei; al doilea nivel conţine comentarii adăugate între paranteze, ulterioare producerii faptelor, care au scopul de a clarifica anumite aspecte notate în jurnal; al treilea nivel este o confesiune a personajului- narator, care, în timp ce scrie, retrăiește, de fapt, povestea de iubire, analizând lucid sensul evoluției poveștii și semnificațiile acesteia. 

Romanul prezintă un CONFLICT EXTERIOR între două civilizații și mentalități, cea europeană și cea asiatică. În sufletul lui Allan se petrece un puternic CONFLICT INTERIOR , între trăirea intensă a iubirii și luciditatea autoanalizei. 

ACȚIUNEA este organizată în jurul cuplului Allan – Maitreyi și este plasată în India, iar jurnalul personajului menționează și un reper temporal, începutul poveștii de iubire: aceasta s-a întâmplat în 1929. Europeanul Allan vine în India pentru a munci, dar se îmbolnăvește de malarie și se mută în casa superiorului său, inginerul Narendra Sen. Această împrejurare este o bună ocazie  pentru tânăr de a observa îndeaproape lumea indiană și începe să țină un jurnal. Familia lui Sen este una tipic indiană, unde tradiția este legea supremă. Allan observă că în familie, bărbatul este un stăpân autoritar: cele doua fiice, Maitreyi și Chabu, precum și soția lui, îl respectă și îl ascultă cu o supunere oarbă. Maitreyi, fiica de 16 ani a lui Narendra Sen, îi captează atenția lui Allan, și va deveni cea care îi va arăta acestuia dragostea adevărată, dar și cultura indiană. Când o vede pentru prima dată, tânărul nu este impresionat, ba dimpotrivă, adolescenta i se pare urâtă – cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrante, cu sânii puternici, de fecioară bengaleză crescută prea plin , ca un fruct trecut în copt.Treptat însă, Maitreyi devine pentru erou un univers, căci el vrea să descopere tot ce era sigilat și fascinant în viața ei. Cu floarea roșie pe care i-o oferă tânărului, Maitreyi declanșează jocul seducției. Din acest moment, se urmărește evoluția sentimentului de iubire. Allan îi declară Maitreyiei iubirea. Aceasta, înainte de a i se dărui, oficiază o logodnă simbolică și îi dăruiește un inel lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene – din fier și aur – cu doi șerpi încolăciții, unul întunecat și altul galben, cel dintâi reprezentând virilitatea, celălalt femninitatea. Tânărul, derutat de atitudinea îngăduitoare a familiei Sen, este gata s-o ceară în căsătorie pe Maitreyi, dar ea îi atrage atenția că un asemenea mariaj nu poate fi acceptat de părinți. Sen află despre iubirea tainică a celor doi, îl alungă din casă pe Allan și îi interzice orice legătură cu familia și Maitreyi, iar pe aceasta o tratează cu dispreț și chiar o bate. După un timp , Allan se întâlneste la Singapore cu J., nepotul doamnei Sen, care îi povestește de încercarea disperată și inutilă pe care o făcuse Maitreyi, se dăruise vânzătorului de fructe pentru a fi alungată de acasă. Acesta este confuz și în încercarea de a descifra adevărul despre Maitreyi, găsește o scrisoare a acesteia. La vechile întrebări fără răspuns se adaugă altele, sporind tot mai mult misterul, finalul romanului fiind unul deschis: Dacă aș fi citit scrisorile aduse de Khokha … Poate plănuise ceva. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să scriu aici tot, tot. Și dacă n-ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei.

 Construcția personajelor este realizată în manieră modernă. Allan este personajul principal al romanului și reprezintă tipul intelectualului lucid și analitic, venit în India în interes de serviciu și cu dorința de a avansa din punct de vedere profesional. Romanul debutează cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24de ani: "Am șovăit atâta în fața acestui caiet, pentru că n-am izbutit să aflu încă ziua precisa când am întâlnit-o pe Maitreyi". Autorul, Mircea Eliade, în ipostaza personajului european, Allan, readuce adesea în subiectul romanului jurnalul, care devine un pretext literar și o modalitate de confesiune și rememorare: "Totuși n-am scris nimic in jurnalul meu, și astăzi, când caut în acele caiete orice urmă care să mi-o poata evoca pe Maitreyi, nu gasesc nimic. E ciudat cât de incapabil sunt să prind evenimentele esențiale, să ghicesc oamenii care schimba mai tarziu firul vietii mele". Allan este un personaj analitic, caută explicații, întoarce pe toate fețele stările prin care trece, fapt ce argumentează trăsătura de autenticitate a romanului.Tulburările si frământările permanente ilustreaza firea dilematica a eroului care nu poate întelege atitudinea ingineruiui Sen, care îl tratează ca pe un membru al familiei. Căldura cu care este primit în casa acestuia și onoarea cu care este tratat de către toți ai casei par să încurajeze până la complicitate apropierea dintre cei doi tineri, prin crearea de ocazii prielnice de apropiere, de exemplu, lectiile de franceză –bengaleza care au loc in camera lui Allan, și nu in biblioteca.Mentalitatea de european a lui Allan îl face să interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca pe un imbold spre mariaj, când - în fond - ei îl adoptasera altfel, spiritual, dar fără să treacă totuși granițele impuse de religia lor, dovadă fiind respingerea totală a dorintei lui Allan de a trece la hinduism, din partea lui Narendra Sen. 

 Maitreyi este personajul eponim al romanului și este considerată cel mai exotic personaj feminin din literatura română. Ca statut social, protagonista este o adolescentă de 16 ani, care aparține une familii bogate, bengaleze. Părinții ei îi oferă o educație superioară, concretizată în faptul că are informații culturale impresionante, scrie poezii și eseuri și ține conferințe despre frumos. Portretul fizic este conturat printr-o tehnică a detaliului gradat, în mod direct, de către naratorul-personaj. Se evidențiază, astfel, trăsăturile fizice (culoarea pielii,părul, buzele cărnoase etc.), elementele vestimentare specifice unei femei din India și gesturile sale copilărești sau de seducție. În ceea ce privește trăsăturile morale ale fetei, este dificil de fixat o trăsătură dominată a ei,deoarece elementul care îi definește personalitatea este misterul.Deși este adolescentă, Maitreyi se remarcă printr-o sălbatică senzualitate și printr-o inteligență neobișnuită pentru vârsta ei: este poetă și ține conferințe pe teme filozofice. Cuplul Allan – Maitreyi ilustrează mitul iubirii imposibile. Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura universală, aici doar femeia își asumă dimensiunea tragică, în timp ce bărbatul eternizează iubirea în poveste. 

 În concluzie , Maitreyi este unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura română., în care trăirea iubirii este o experiență definitorie a existenței.