DEFINITIVAT 2019, REZOLVAREA subiectului al II-lea

1. Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat este cea referențială. Sunt oferite informații cu privire la contextul spațio-temporal ( în năvodul unui pescar, în urmă cu câteva zile etc.).

2. trăise ( ă-i vocale în hiat)

vânătaie ( ie diftong - semivocală+vocală)

3. greutate - cuvânt format prin derivare, de la cuvântul de bază greu + sufixul -ătate

spuse - cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale, din verb la participiu a devenit adjectiv

4. În secvența citată, virgula separă două propoziții de același fel și totodată marchează un raport de coordonare adversativă.

5. vă - pronume personal

cum - adverb relativ

6. Cei de acolo mă cunosc foarte bine. (pronume demonstrativ)

Copii cei ascultători sunt recompensați. (articol demonstrativ adjectival)

7. mâhnit = nume predicativ

al meu= atribut adjectival

8. Verbele la modul indicativ, timpul prezent ( suferă, fac, răcesc etc.) , din textul dat, conferă relatării un ritm dinamic, creând impresia unei acțiuni autentice, imediate, derulate sub ochii cititorului.

9. să ne înarmăm cu tărie sufletească - propoziție subordonată subiectivă

deorece vom pierde mereu pe cineva drag - propoziție subordonată circumstanțială de cauză

ESEU - Baltagul, de Mihail Sadoveanu

TITULARIZARE 2019 - Rezolvarea subiectului al II-lea

1. Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat este cea emotivă. Sunt evidențiate trăirile personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( aș vrea, să scriu, mă etc.).

2. Virgula din secvența citată separă termenii unei enumerații.

3. răgazul = timpul (liber)

banale = comune

supără = întristează

4. Eu găsesc că așa trebuie să rezolvăm subiectul. (cred)

Mihai se găsește printre invitați . (se află, se numără)

Am găsit soluția acestui rebus. (am descoperit)

5. deoparte - cuvânt format prin compunere, prin contopirea elementelor de+ o+parte

răsfoiesc - cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază foaie, cu ajutorul prefixului iterativ răs- și al sufixului verbal -i. (ATENȚIE! -esc este desinență verbală)

mea - cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale, din ronume posesiv a devenit adjectiv pronominal posesiv

6. mă = pronume personal

e = verb copulativ

consecvență = substantiv comun

7.Harap-Alb, sai răpede înlăuntru de-ți ia sălăți într-ales! ( conjuncție subordonatoare)

Caietul de teme este pe bancă. ( prepoziție simplă)

Casa de-o vezi este construită de bunicul meu. ( pronume relativ)

8. însemnările = complement direct

de an = atribut substantival prepozițional

ce = subiect

9. Verbele la modul indicativ, timpul prezent ( sunt, dau, supără etc.) , din textul dat, conferă relatării un ritm dinamic, creând impresia unei acțiuni autentice, imediate, derulate sub ochii cititorului.

10. ce aș vrea - propoziție subordonată atributivă
să le pun - propoziție subordonată completivă directă

când am răgazul sau cheful - propoziție subordonată circumstanțială de timp

LITERATURĂ - SUBIECTE date de-a lungul timpului, la examenul de TITULARIZARE

TIPURI DE ITEMI - avantaje și limite

Itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi - AVANTAJE și LIMITE

Trăsăturile modernismului

Modernismul este un curent literar, apărut în secolul al xx -lea, caracterizat prin negarea tradiției și prin impunerea unor noi principii de creație.

                   TRĂSĂTURI:

-    tematica filozofică (condiția umană, creația, trecerea timpului și cunoașterea);

-         tradiția este negată , impunându-se noi principii de creație

-         se impune estetica urâtului;

-    caracteristica dominantă a limbajului este ambiguitatea evidențiată de metafore inedite

-         semnificațiile sunt încifrate, apărând ermetismul (folosirea unui limbaj dificil, codificat) și fragmentarismul (secvențe fără legături evidente între ele)

-      apar asocieri inedite de cuvinte care provin din registre stilistice diferite (neologisme, arhaisme, regionalisme, termeni religioși și argotici)

-         la nivel prozodic se remarcă preferința pentru versul alb și tehnica ingambamentului, strofele sunt inegale, măsura și ritmul variază

Trăsăturile tradiționalismului

    

            TRADIŢIONALISMUL este un curent literar apărut la începutul secolului al XX-lea, care promovează tradiţia și apără valorile arhaice de pericolul degradării în contact cu tendințele și valorile moderne. 

         

         TRĂSĂTURILE TRADIŢIONALISMULUI

· Propune întoarcerea la originile literaturii, promovând valoarea tradiţiei şi a autohtonului;

·  Respinge temele citadine;

·  Se observă preferinţa pentru descrierea satului, ca nucleu al spiritualităţii;

· Surprinde ipostaze ale ţăranului şi idealizează universul rural;

· Foloseşte ca principale surse de inspiraţie, istoria şi folclorul;

·   Promovează credinţa religioasă ortodoxă;

·   Evocă nostagic trecutul;

·  Apare sentimentul dezrădăcinării(al înstrăinării) şi dorinţa de întoarcere la natură şi la locul de baştină;

· Refuză influenţele străine şi respinge elementele inovatoare;

· Păstrează formele clasice de construcţie a operelor literare;

·  Lipsește ambiguitatea, specifică modernismului, textele tradiţionaliste fiind uşor de înţeles.

Testament, de Tudor Arghezi - TRĂSĂTURILE MODERNISMULUI

Tudor Arghezi, poet al perioadei interbelice , se individualizează printr-o operă originală, care pornește de la tradiționalism, dar adaugă idei, atitudini și modalități artistice moderne.

Opera poetică argheziană se încadrează esteticii modernismului prin estetica urâtului, concepțiile despre inspirație, temă, limbaj și structură prozodică.

În cele ce urmează, voi evidenția trăsăturile modernismului în poezia Testament .

Poezia Testament deschide volumul de debut Cuvinte potrivite, apărut în 1927, și este o artă poetică modernă.

Tema poeziei Testament o constituie concepția despre artă a lui Arghezi și definește programatic întreaga creație lirică a poetului, în care cuvântul este atotputernic, stăpân absolut al universului, iar opera literară este rodul harului divin și al trudei.

Titlul Testament este sugestiv pentru ideea fundamentală a poeziei, aceea a relației spirituale dintre generații și a responsabilității urmașilor față de mesajul primit de la străbuni. De asemenea, titlul operei ar putea sugera organizarea textului poetic, din punct de vedere al conţunutului pe trei planuri trecutul (bătrâni, străbuni, oseminte), prezentul (condiţia poetului conştient de posiblitatea trecerii în nefiinţă) şi viitorul (generaţiile viitoare fiule).
În poezia Testament, poetul anunţă adeziunea la estetica urâtului, avându-l ca model pe Charles Baudelaire, fiind principalul element de modernitate din lirica sa. Transformarea urâtului în artă este redată prin relații de opoziție Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi făcui din zdrențe muguri și coroane.
Fiind o poezie artă poetică, este exprimată aici concepția despre poezie și rolul poetului. Poezia înseamnă în egală măsură talent și muncă, idee redată prin două metafore slovă de foc și slovă făurită. Procesul creației presupune o muncă îndelungată și trudnică, idee redată prin hiperbola Frământate mii de săptămâni / Le-am prefăcut în versuri și-n icoane. Raportul dintre scriitor și cititor este exprimat printr-o relație de subordonare, poetul se consideră robul cititorului Robul a scris-o, domnul o citește.
Un alt element de modernitate este limbajul poetic. Sunt folosite toate registrele limbii. Apar arhaisme (hrisov), alături de neologisme (obscure), cuvinte populare (vite, plug), dar și cuvinte care, până atunci erau considerate nepoetice (bube, mucegaiuri).
La nivel prozodic, textul evidențiază o altă trăsătură a modernismului construcția diversificată a strofelor (cinci strofe cu număr inegal de versuri), cu măsură variabilă și rimă împerecheată.
Poezia Flori de mucigai deschide volumul cu același titlu , apărut în 1931, și este o artă poetică modernă și constituie o aplicare a esteticii urâtului enunțate în Testament Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi .