Totalul afișărilor de pagină

luni, 3 iunie 2019

PROIECT DIDACTIC - Textul argumentativ


PROIECT DE LECŢIE



Data: 
Şcoala: 
Clasa: 
Profesor: 
Disciplina: Limba şi literatura românã
Subiectul: Textul argumentativ
Tipul lecţiei: dobândire  de noi cunoştinţe
Locul desfãşurãrii lecţiei: sala de clasã
Durata: 50 de minute


Obiective operaţionale:

a.cognitive
   La sfârşitul lecţei, elevii vor fi capabili:

  1. sã explice conceptul de argumentare;
  2. sã cunoascã structura unui text argumentativ;
  3. sã identifice conectorii argumentãrii într-un text dat;
  4. sã redacteze un text argumentativ pe o temã indicatã.

b. afective
    La sfârşitul lecţei, elevii vor fi capabili:

  1. sã participe la orã intens, rãspunzând întrebãrilor sau punând ei înşişi întrebãri cu privire la temã.

c. formative
   La sfârşitul lecţei, elevii vor fi capabili:

1.sã-şi integreze noile concepte într-un sistem propriu de cunoştinţe;
2. sã aplice tehnica argumentãrii în situaţii concrete din viaţa cotidianã.


Strategia didacticã

     Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia euristicã, explicaţia, învãţarea prin descoperire.
     Forme de organizare : activitate frontalã, activitate individualã
     Resurse: - capacitatea de învãţare a elevilor
               - modele de texte argumentative.
     Materiale didactice: manualul,fişe de lucru , fişa-sintezã



SCENARIU DIDACTIC


1.Momentul organizatoric

       Notarea absenţilor şi pregãtirea materialelor necesare pentru lecţie.


2.Verificarea temei

Elevii au avut ca temã de completat urmãtoarele fraze:
Îmi place / nu îmi place sã ascult muzicã, pentru cã ...
Îmi place / nu îmi place sã citesc, pentru cã …
Îmi place / nu îmi place sã merg la cinema, pentru cã ...


3.Captarea atenţiei

      Le propun elevilor un joc amuzant si interesant : Elevii se prezintã spunându-şi   prenumele şi caracterizându-se cu un adjectiv care începe cu acceaşi literã cu care începe prenumele, aducând şi câte un  argument al alegerii acelei caracteristici.
           


4.Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor

Pentru cã am observat cã unii elevi nu reuşesc sã-şi susţinã punctul de vedere într-o discuţie, m-am gândit cã ar fi util pentru ei sã înveţe în mod organizat, nu intuitiv,cum se argumenteazã un punct de vedere.
Anunţ titlul lecţiei şi îl scriu pe tablã:  Textul argumentativ.
Prezentarea obiectivelor menţionate.


5.Conducerea învãţãrii şi dobândirea  de noi cunoştinţe

Elevii primesc o fişã de lucru (anexa 1)care conţine un text în care trebuie sã identifice argumentele.
Le explic elevilor faptul cã argumentarea este un mijloc de a susţine sau de a demonstra un punct de vedere.

Elevii identifica argumentele.
            Elevii noteaza in caiete definiţia argumentãrii.

             Argumentarea este un mijloc prin care se susţine sau se demonstreazã în mod logic un punct de vedere privitor la o anumitã temã.Orice argumentare presupune folosirea unor conectori (cuvinte de legãturã), întrucât scopul sãu este de a convinge, iar un text conţinând o argumentare se numeşte text argumentativ.

Le citesc elevilor un fragment din piesa lui I. L. Caragiale , O scrisoare pierdutã, cerându-le să motiveze dacă textul întruneste condiţiile unui text argumentativ.
Farfuridi (emoţionat şi asudând): Atunci iată ce vreau să zic eu, şi împreună cu mine (începe să se înece) trebuie să zică asemenea toţi aceia care nu vor să cază la extremitate ( se înea mereu),adică vreau  zic, da, ca  fiemoderaţi...adică nu exageraţiuni!...Într-o chestiune politică...şi de care...de la care atârnă viitorul, prezentul şi trecutul ţării...să fie ori prea prea-prea, ori foarte-foarte...(se încurcă, asudă şi înghite)înt vine aici ocaziunea întrebăm pentru ce?...da...pentru ce?...Dacă Europa... fie cu ochii aţintiţi asupra noastră, dacă mă pot pronunţa astfel, care lovesc soţietatea, adică dincauza zguduirilor...şi..şi mă-nţelegi, mai în sfârşit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact...vreau să zic într-o privinţă, poporul, naţiunea,Romania...(cu tărie) ţara în sfârşit..cu bun-si, pentru ca Europa, cu un moment mai înainte să vie şi să recunoască, de la care putem zice depandă..(se încurcă şi asudă mai tare) precum, daţi-mi voie – (se şterge)la 48, la 34, la 54,la 64, la 74 asemenea şi la 84 şi 94 eţetera, întrucât ne priveşte...precum ca sădăm exemplu, chiar surorilor noastre de ginte latină însă!(Foarte asudat se şterge, iar se şterge şi suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul  sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo şi aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete şi sâsâituri în grupul lui Caţavencu. Clopoţelul luiTrahanache de abia se mai aude. După ce s-a mai oprit zgomotul, cu multă aprindere)Daţi-mi voie! Termin îndată! Mai am două vorbe de zis(zgomotul tace) Iată opinia mea:(în luptă  supremă ,oboseala îl biruie)
Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, şi anume în punctele...esenţiale....Din această dilemă nu puteţi ieşi...Am zis!”

Elevii vor observa că textul nu respectă tehnica argumentării şi nu este persuasiv, nerespectând structura unui asemenea text şi nici calităţile generale ale stilului.

Elevii primesc o fişã cu un model de text argumentativ realizat pe baza unui citat (anexa 2) şi le cer sã identifice pãrţile componente ale textului argumentativ.

Se stabileşte structura textului argumentativ şi se noteazã pe tablã.
            Structura textului argumentativ:
            - o ipotezã (ideea care trebuie susţinutã cu argumente) ;
            - argumentarea propriu – zisã (pro sau contra);
            - o concluzie (reluarea, într-un mod nunţat, a ipotezei).

        Ordonarea pãrţilor componente ale textului argumentativ se realizeazã cu ajutorul unor elemente conectoare (adverbe, locuţiuni adverbiale, conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, structuri verbale) care exprimã diferite raporturi.
        Elevii primesc o fişă-sinteză (anexa 3), conţinând conectorii cel mai frecvent utilizaţi, ca şi rolul lor în argumentare.
        Elevii identificã conectorii din textul dat (anexa 2).


      6.Fixarea cunoştinţelor

      Elevii primesc o fişã de lucru (anexa 4) pentru fixarea cunoştinţelor.
      Elevii rezolvã cerinţele.


7. Asigurarea feed-backului

Evaluarea se face pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri şi observaţii curente.Sunt notaţi cei cu o contribuţie deosebitã la realizarea orei.


8.Temã pentru acasã

Redactează un text argumentativ despre copilărie de 15-20 rânduri, pornind de la afirmaţia lui Lucian Blaga: „Copilăria este inima tuturor vârstelor.”( „Cugetări”)






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu