ADVERBUL este partea de
vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei însușiri, acțiuni, stări
sau împrejurarea în care se petrece acțiunea.
Adverbul
poate determina: - un verb : Merge repede.
- un adjectiv: Are o privire destul de ageră.
- un alt adverb: Sportivul a aruncat discul destul de departe.
CLASIFICAREA ADVERBELOR
Dupa structură, adverbele sunt:
- simple: așa, abia, bine, destul, azi, mâine, aici, acolo etc.
- compuse: după-amiază, dis-de-dimineață etc.
Dupa sens,
adverbele sunt:
- de loc: aici, acolo, departe, aproape etc.
- de timp: acum, atunci, astăzi, ieri, târziu, devreme, odată etc.
- de mod: bine, aşa, abia, destul, româneşte etc
GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBULUI
POZITIV: aproape
COMPARATIV:
ü DE SUPERIORITATE: mai
aproape
ü DE EGALITATE: la fel
de aproape
ü DE INFERIORITATE: mai
putin aproape
SUPERLATIV:
ü RELATIV: DE SUPERIORITATE: cel mai aproape
DE
INFERIORITATE: cel mai putin aproape
ü ABSOLUT: foarte
aproape
Nu toate adverbele au
grade de comparaţie.
Ex.:
aici, târâş, afară, apoi, imediat etc.
FUNCŢIILE SINTACTICE ALE ADVERBULUI
COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE LOC: Afară e cald.
COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Trec mâine
pe la tine.
COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: I-a vorbit
prieteneşte.
ATRIBUT ADVERBIAL (cand determină un substantiv, un pronume sau un numeral): Floarea de acolo este ofilită.
NUME PREDICATIV: Este bine să înveţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu