BORDEROU DE NOTARE - Simularea examenului de bacalaureat 2019

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clase a XI-a și a XII-a

BORDEROU DE NOTARE - Simularea examenului 

de bacalaureat 2019

Structura anului școlar 2018 - 2019

MODEL DE REZOLVARE - DEFINITIVAT 2016, Subiectul I, punctul B (INTERJECȚIA)

INTERJECȚIA este partea de vorbire neflexibilă, cu intonație exclamativă, care exprimă o stare sufletească, un îndemn, o adresare sau reproduce sunete din natură (onomatopee).

TIPURI DE INTERJECȚII 

1. INTERJECȚII CARE EXPRIMĂ STĂRI SUFLETEȘTI: of!, vai!, ah!, au! bravo!, ura!; 

2. INTERJECȚII CARE EXPRIMĂ ÎNDEMNURI: hai! marș! zât! 3. INTERJECȚII CARE EXPRIMĂ ADRESAREA: hei!, măi!, bre!, uite!. iată! Ia! 

4. INTERJECȚII IMITATIVE (ONOMATOPEE): buf! tic-tac!poc! ham!miau!

După interjecție se poate pune virgulă sau semnul exclamării.

Vai, e deja miezul nopții!

Ura! echipa a învins.

Funcţii sintactice:

- subiect: Cip-cirip se aude.

- predicat verbal: Hai acasă!

- complement circumstanţial de mod: Raţa merge lipa-lipa

- complement direct: Am auzit buum!

- atribut interjecţional:- Zgomote de pac-pac se aud.

- nume predicativ: E vai de el

MODEL DE REZOLVARE - DEFINITIVAT 2015 , Subiectul I, punctul B (ADVERBUL)

ADVERBUL este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei însușiri, acțiuni, stări sau împrejurarea în care se petrece acțiunea.

Adverbul poate determina: 

• un verb : Merge repede.
• un adjectiv: Are o privire destul de ageră.
• un alt adverb: Sportivul a aruncat discul destul de departe.

CLASIFICAREA ADVERBELOR

Dupa structură, adverbele sunt:

• simple: așa, abia, bine, destul, azi, mâine, aici, acolo etc.
• compuse: după-amiază, dis-de-dimineață etc.

Dupa sens, adverbele sunt:

• de loc: aici, acolo, departe, aproape etc.
• de timp: acum, atunci, astăzi, ieri, târziu, devreme, odată     etc.
• de mod: bine, aşa, abia, destul, româneşte etc

GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBULUI

       POZITIV: aproape

       COMPARATIV:

ü  DE SUPERIORITATE: mai aproape

ü  DE EGALITATE: la fel de aproape

ü  DE INFERIORITATE: mai putin aproape

SUPERLATIV:

ü  RELATIV:         DE SUPERIORITATE: cel mai aproape

                           DE INFERIORITATE: cel mai putin aproape

ü  ABSOLUT: foarte aproape

Nu toate adverbele au grade de comparaţie.

Ex.: aici, târâş, afară, apoi, imediat etc.

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE ADVERBULUI

 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE LOC: Afară e cald.

 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Trec mâine pe la tine.

  COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: I-a vorbit prieteneşte.

 ATRIBUT ADVERBIAL (cand determină un substantiv, un pronume sau un numeral): Floarea de acolo este ofilită.

   NUME PREDICATIV: Este bine să înveţi.

MODEL DE REZOLVARE - TITULARIZARE 2018, Subiectul al II-lea

1)Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat , este cea emotivă. Sunt evidențiate trăirile personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( am intrat, noi, noastre etc.).
O altă funcție identificată este cea referențială, deoarece ne sunt oferite informații cu privire la contextul spațio-temporal, (în bibliotecă, în prima seară, a doua zi etc.)
2) Virgula din această secvență are rolul de a separa o propoziție subordonată de regenta ei.
3) fugeau=alergau
îngrozitor= mult
înecăcios=sufocant
4) Am uitat cheia în ușă. (obiect făcut pentru a încuia și descuia o broască sau un lacăt)
Tatăl meu are o poziție cheie în firmă. (importantă)
Am găsit cheia problemei. (explicația)
5) fiindcă - cuvânt format prin compunere, prin contopire (verbul la gerunziu fiind și conjuncția subordonatoare că)

nebunie - cuvânt format prin derivare cu sufix (nebun + -ie)

(picioarele) noastre - cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale ( din pronume posesiv în adjectiv pronominal posesiv)

6)mie = pronume personal

niște= articol nehotărât

ce = pronume relativ

7) Am văzut o elevă în librărie. (articol nehotărât)

Am văzut-o în bibliotecă. (pronume personal)

O, ce frumos este cerul! (interjecție)

8) de lemn=atribut substantival prepozițional

i- = complement indirect

în bibliotecă= complement circumstanțial de loc
9)Imperfectul este timpul evocării, al amintirii. În acest text, verbele la imperfect conferă o notă de autenticitate prin confesiunea  personajului-narator care se întoarce cu nostalgie în trecut, rememorând un episod al vieții sale.
10) să nu dea cineva peste noi - propoziție subordonată de scop
unul ...să facă de planton la ușă - propoziție subordonată subiectivă

MODEL DE REZOLVARE - Titularizare 2016, Subiectul al II-lea

1)Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat , este cea emotivă, centrată pe emițător, pe personajul-narator. Sunt evidențiate cele mai intense trăiri ale personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( coboram , mă, eu, nu știam etc.).
2) Cratima , în structura ca-n necontenite oglinzi, este semn ortografic care marcheaza rostirea împreună a două cuvinte alăturate și elidarea vocalei î.
3) încet= greoi, lent
se făceau= deveneau
grămezile=mormanele
4) Aparatul de tuns merge bine. (a funcționa)
Sarcina merge bine. ( a evolua)
Ioana merge încet. (a se deplasa)
5) decât - cuvânt format prin compunere, prin contopire ( de+cât)
bucurie - cuvânt format prin derivare cu sufix ( a se bucura + -ie)
mirați - cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale (din verb la participiu în adjectiv)
6) mă = pronume reflexiv
încât = conjuncție subordonatoare
înceta = verb predicativ 
7) Bunicul este înalt cât casa. (prepoziție)
Cât te-am așteptat, am reflectat asupra problemei noastre. (adverb relativ)
Acest cât este prea mare. (substantiv)
8) acum = complement circumstanțial de timp
ceva = complement direct
tot= atribut adjectival
9) Imperfectul este timpul evocării, al amintirii. În acest text, verbele la imperfect (coboram, nu știam, mergeam etc.) conferă o notă de autenticitate prin confesiunea  personajului-narator care se întoarce cu nostalgie în trecut, rememorând un episod al vieții sale, apropierea de ființa dragă.
10) care speram - propoziție subordonată atributivă
că mă înconjoară - propoziție subordonată completivă indirectă

MODEL DE REZOLVARE - Titularizare 2015, Subiectul al II-lea

1) Una dintre funcțiile comunicării identificate în textul dat , este cea emotivă, centrată pe emițător, pe personajul-narator. Sunt evidențiate cele mai intense trăiri ale personajului-narator cu ajutorul mărcilor subiectivității ( eu, n-am putut, mea etc.).

2) În secvența m-am lăsat ușor, încet, aproape reptilin , virgulele au rolul de a separa termenii unei enumerații.

3) neliniștea=îngrijorarea

totdeauna=mereu

tiranică= chinuitoare

4)  Bate ușor vântul. (lin)

A început să vorbească cu glasul ușor tremurat. (puțin)

Ioana are un somn ușor. (odihnitor)

5) numai - cuvânt format prin compunere (nu+mai)

strânse - schimbarea valorii gramaticale ( din verb la participiu în adjectiv)

povestitorul - cuvânt format prin derivare cu sufix ( a povesti + sufixul - tor)

6) așa=adverb de mod

am (început)=verb auxiliar

-i= pronume personal

7) Pe bancă se află o carte de povești. (articol nehotărât)

Am văzut-o pe stradă. (pronume personal)

O, ce vreme frumoasă! (interjecție)

8)nimic = complement direct

aceea = atribut adjectival

mă= compelemet direct

9) Categoria gramaticală a timpului plasează temporal acțiunea, stabilește cronologia evenimentelor și durata acestora. Verbele la timpul imperfect   ( era, liniștea, participam, privea etc.) exprimă acțiuni trecute, dar neterminate în momentul vorbirii.  Acestea sunt folosite pentru a reveni în trecut, pentru a nuanța și a retrăi anumite momente din viața personajului.

10) fără să trădeze nimic din afecțiunea lui - propoziție subordonată circumstanțială de mod

de care, în fond, eram așa sigură - propoziție subordonată atributivă